Sens propriu

Sens propriu

Familie
Natalia, mezina familiei noastre, numărând anul acesta un deceniu în dreptul vârstei, e dovada vie a faptului că în mintea copiilor lucrurile sunt simple, fără atâtea ramificații și înțelesuri secundare. Să luăm o zi oarecare: apăsăm pedala mașinii spre destinație. Un alt șofer face o imprudență: taie calea, forțează semaforul, nu semnalizează ... chestiuni de genul. Șoferul din mașina noastră întreabă, retoric: -De unde are permis? L-a câștigat la loto? Sau, în altă zi, tot în trafic, alte nereguli, unul din noi exclamă: - Fii atent cum conduce! Zici că și-a luat permisul la loto. După mai multe astfel de zile și remarci, mă-ntreabă: - Mami, ce numere trebuie să pui la loto ca să câștigi un permis? *** Se știe că orașul nostru e-ntr-un proces de reabilitare care implică…
Read More
Soacra alteia

Soacra alteia

Familie
Să ne imaginăm o după-amiază ca toate celelalte: o mămică face excepție de la alimentația sănătoasă pe care încearcă să o implementeze familiei, și-și recompensează odoarele cu un meniu la localul acela, fast-food desigur, dar cu loc de joacă și o reclamă imbatabilă. Cum ar spune Caragiale, puțin ne importă dacă cele trei ies frecvent sau doar ocazional în acest local, destul că, după școală, și după ce au savurat și ultimul strop de suc, mama își lasă fetele să meargă la locul de joacă, în timp ce, supraveghindu-le de la masă, savurând o cafea, încearcă să pună laolaltă o postare nouă pentru blog. Iată că-și face apariția o cucoană, ușor trecută de 45 de ani, cu o alta mai tânără și c-un băiețel, să tot fi avut 3 anișori.…
Read More
Tristețea copilului

Tristețea copilului

Familie
Cel mai greu e când fetița mea e tristă, și eu nu am cum să șterg asta! E, poate, cea mai mare durere a unui părinte, când încep să-i doară lucruri pe care nu le pot alina... Când îmbrățișarea care-i era tot până nu demult, nu mai acoperă sfera ei de trăiri. Când vorba mea de încurajare este întâmpinată cu normal să îmi spui asta. Ești mama mea, și orice mamă își iubește și încurajează copilul. O văd înălțându-se, mi-ajunge deja până la bărbie. O aud diversificând temerile și bucuriile, chiar azi îmi sugera să scriu despre teama de viitor. Am întrebat-o de ce, și mi-a răspuns că de cele mai multe ori ne temem fără rost. Mi-e dragă logica ei, și mă-ncearcă sentimente de recunoștință la adresa cerului pentru onoarea…
Read More
Copiii cu prea multe jucării

Copiii cu prea multe jucării

Familie, Life
Prin aglomerația de prin magazine, la raionul de jucării înghesuiala face concurență îndeaproape raioanelor de alimente. Coșurile sunt pline de cutii cu jucării, expresie a dragostei pentru micile comori de acasă. Alături, o bunică recomandă fiicei un cadou pentru nepoțică. - Are de-asta! I-am luat de ziua ei. Selectând printre păpușile de pe raft, m-am gândit atunci că și ale mele au destule. Că e un efort să aleg o jucărie nouă și care să fie o bucurie. Mi-am spus atunci, copiii de azi au prea multe jucării! Nici nu apucă să le prețuiască sau să se joace cu ele cum poate ar fi normal. Și mi-am amintit de copilăria mea, și de Tatiana- singura mea păpușă, înaltă de aproximativ 40 de cm, cu ochi albaștri și codițe negre. Nu…
Read More
Să-nvățăm de la copii!

Să-nvățăm de la copii!

Familie, Raissa
- Oare Dumnezeu a mers la școală? - Sigur că da! Când era mic! Din camera de alături aud această discuție între fetele mele, două în două feluri: cea mare, silitoare, conștiincioasă, cea mică iubitoare mai degrabă de joacă și timp liber. - Cine era mic? intervin în discuția lor teologică. - Dumnezeu, adică Fiul Lui, mă lămurește Raissa. - Sigur scria frumos, își explică mezina întrebarea inițială. Eram gata să le explic cum stă situația, când am înțeles că prea des în loc să învățăm de la copii, le mai ciuntim câte puțin din imaginație, aducem în locul ei raționalul. Dorim să-i facem adulți prea devreme. Îi învățăm economie în momentul în care abia își descoperă pasiunile. Le spunem, Cum să devii pictor? Nu, nu, pianist nu e o profesie…
Read More

… din farmecul serilor în familie

Familie, Raissa
- Am fost azi la logoped, mă anunță Nati. - Ce frumos!!! Și ce ai făcut acolo? mă entuziasmez și eu de spusele copilului. - A încercat doamna să mă învețe să-l spun pe ”R”, dar n-a reușit. *** - Nati, cine a împrăștiat toate jucăriile? - Eu. -Și de ce nu le strângi? - Am obosit, mama, te las pe tine că ești mai mare. Replică la care se trezește spiritul justițiar în Raissa. - Nati, cine le împrăștie trebuie să le și strângă .... Mama, știu ce vrei să spui. - Ce vreau să spun?! - Că nici eu nu-s mai bună ... - Dar nu asta voiam să spun .... - Știi care e norocul tău mama? - ... - Că eu îmi scriu așa de încet temele și…
Read More

Seară în vreme de școală

Familie, Raissa
Fetele ”asamblate” de culcare, becul stins, eu dincoace, în surdină o melodie lentă. Rai se tot foiește. Știu ce e. E un gând ce nu-i dă pace. Tac, poate-o adormi. - Mama, să nu uiți să-mi dai mâine 16 lei pentru Cangurul matematician, exprimă într-un final năduful. - Bine, spun fără a cere alte detalii, sau a afișa vreun reproș referitor la ora solicitării; fac în minte contabilitatea banilor din portmoneu, să văd de era nevoie să fi trecut pe la bancomat... - Ba mai bine nu-mi da! mă întrerupe ea din calcule. Dă-mi 7 lei  să merg la teatru. Știi, teatru de oameni mari, nu de păpuși. Sensibilă discuție, teatru versus matematică. Las însă copilul să aleagă ce vrea. - Dar tu, Raissa, ce îți dorești? - Păi mie mi-ar plăcea…
Read More

Cum se găsește un soț. Spicuiri din spusele Raissei

Familie, Raissa
Foarte impresionată într-una din zile de buchetul de flori ce mi l-a adus taică-său, mă întreabă unde și cum mi-am găsit un asemenea soț și mă asigură că-și va lua unul exact la fel: frumos, darnic, isteț și bun. O întreb: - Raissa,  dar tu cum o să-ți găsești soț? - Păi, o să stau lângă o fântână și o să aștept. O să mă tot uit la băieții care trec, până vine cel pe care mi-l place. Mama, dar fetele nu caută , băieții caută doar. - Și numai așa se găsesc soți, așteptând la fântână? - vreau să mă lămuresc eu dacă singura scenă de basm seamănă cu basmul Albei ca zăpada. - Ah, nu, mama! O fată mai poate să facă și curățenie în casă. Și atunci…
Read More

Ce mare ai crescut, Raissa!

Familie, Raissa
Waw! Mai o zi și-am isprăvit cei 7 ani de-acasă. Cum au zburat atât de repede toți?! (Cred că aceasta e întrebarea pe care mi-o pun la fiecare aniversare a ei, a Raissei. În urma-i Natalia poate crește fără atâta mirare, fără panică și cu normalitatea cu care a fost tratată cam de când s-a născut- al doilea copil !) Aseară buni i-a cumpărat ghiozdan și când am văzut-o cu el în spate m-a încercat o emoție cu totul nouă, dacă vă mai puteți imagina așa ceva, căci copiii aduc cu ei sute de emoții în sufletul părintelui. Mai o lună și va începe școala, gândesc eu cu voce tare. Ea, auzindu-mă, mă întreabă în stilu-i propriu: Mama, îți dai seama că peste 12 ani vei avea fetiță la facultate ?!…
Read More

Mini- dialog

Familie
( fragment din conversația de adineauri cu fiica mea, Natalia- 4 ani) - Nati, du-te afară, e vreme frumoasă. - Da șunt șupărată. - Serios?! Și pe cine ești supărată? -Pe tine, mama. - Pe mine, dar de ce? - Fiindcă m-ai șertat. -Dar, Nati, ce era să fac dacă ai bătut-o pe sora ta mai mare?! Dacă faci un lucru bun, primești laude, dacă faci ceva rău, ... pedeapsă. -Da, dar bunătatea e mai mult decât pedeapsa. (la cererea mea, repetă ce-a spus. O iau în brațe și-o pup, și-i spun) - Dar bunătatea e mai mare și decât bătaia. Indiferent ce-ți spune Rai nu trebuie s-o bați, da? - Bine ... - Acum du-te afară să te joci. - Vreau să stau în casă. -Hai că ducem pătura…
Read More