Vine domnișorica mea ( Natalia, 4 ani), acasă de la grădi cu vreo trei mărțișoare de la băieți. Raissa caută explicații suplimentare gestului: – Mama,
– Știi ce trebuie să faci cu un om trist? Să-l îmbrățișezi și să îl pupi. Așa supărarea trece foarte repede, zboară! Dacă îl lași
(dimineața, ne descălțam, ne luăm papucii de sală, între timp Raissa zărește un coleg ) – Of mama, iar a venit Ionuț, iar ne vom
– Mami, când eşti supărat înseamnă că eşti mânios pe omul celălalt, cu care ai avut cearta, şi atunci îţi vine să fugi undeva unde
Seara, înainte de culcare, R. ducea muncă de lămurire cu mezina că nu e bine să dormim cu Ariel în pat, că e o jucărie
– Mama, când tata e plecat e exact ca şi cum aş fi singură noaptea într-o pădure. (Raissa, 6 ani)
– Mama, tu ştii că dormitul este ca un pupic mare pe care ţi-l dau! … a fost răspunsul ei înainte de culcare, la reproşul
Din camera de alături se aude o melodie din clasicul Mary Poppins. Fetele mele au învăţat un cuvânt nou “dădacă/bonă” şi m-au întrebat apoi de ce nu
Natalia, fiica mea de 3 ani jumate, în drum de la grădi într- zi noroasă: – Cine o furat soarele? De ce nu e pe
Duminica seara, după grupă, se laudă care mai de care cu ce a realizat. Raissa se făleşte cu o cutie viu colorată, în vreme ce