Lașul

Lașul

Metaforice
El avea o oglindă mincinoasă. Sună urât, dar cum să numești un astfel de obiect care în loc să reflecte lucrurile așa cum sunt le deforma după bunul lui gust?! Mincinoasă, asta era. Și zi de zi se privea văzându-se așa cu voia: înalt, chipeș și foarte capabil. Adunase în jurul lui o șleahtă de oameni fără principii care-i cântau în strună. Care le erau motivele, n-aș putea spune. Destul că omul nostru își croise o realitate autoiluzionată pe care o credea în așa măsură că uită adevărul. Nu-l mai preocupa chestia aia enervantă la care trebuia să lucreze. Caracterul îi era reflectat așa cum și-l dorea. Oricine avea alte păreri, putea foarte bine să tacă. Curând a venit ziua în care un meșter neatent îi sparse oglinda prețioasă; el…
Read More
Închide uşa!

Închide uşa!

Life, Metaforice
E deja un clișeu zicala conform căreia românii se pricep la toate, vorba 'ceea stai o idee in curte cu capota ridicată și vei vedea cum toți sunt mecanici auto. Sau lansează pe vreun forum o întrebare de ordin medical și vei primi tratamente diferențiate, că nici nu îți mai vine să mergi la medic pentru vreo părere. Specializarea majoră rămâne însă exact lucrurile privitoare la alții, modul în care cunoscuții ar trebui să trăiască, să muncească. Felul în care ar trebui să își educe copiii, ori să iși administreze banii. Și uite-așa te trezești în vizorul altora, cu precădere în momentul în care articulezi opinii, ori faci lucruri diferite de majoritatea cunoscuților. Când ieși din anonimatul turmei, se vor găsi "înțelepți" care să te conducă mai discret sau mai…
Read More
Povestea Iepurelui fără oglindă

Povestea Iepurelui fără oglindă

Metaforice
- Ce bine că mi-a rămas umbra.... Așa când bate soarele îmi amintesc cum arat, că de când mi-am pierdut oglinda nu mai știu nimic despre mine. Așa ofta trist Iepurele sălbatic, care, mai fricos ca oricând se ascundea din drumul oricărei vietăți. Dacă nu știa cum arată, de unde să știe cum să se apere?! Iar pădurea era un loc tare periculos, mai ales pentru un animal... Și aici gândurile Iepurelui sălbatic se opriră. Căci nu mai știa exact cum era el, uneori umbra îl arăta așa de lung că-i venea s-o ia la fugă, alteori atât de mic de-i era milă. Mai deunăzi se împrieteni cu furnica și-i deprinse obiceiurile. Strângea alimente, încercase de câteva ori să transporte și el semințe în cămările lor subterane, dar de fiecare…
Read More

Bagaje, drum, destinaţii

Metaforice
Direcţia pe care ne-am stabilit-o în viaţă ne face să fim deosebiţi, desigur, călătorind avem şi unele asemănări, adesea mergem pe acelaşi drum, dar destinaţia finală face diferenţa. Să luăm de exemplu o persoană care porneşte spre mare şi una care porneşte spre munte şi plănuişete să doarmă în cort. Ambele vor împacheta, vor căuat un mijloc de transport şi vor călători. Dar atât bagajele lor vor arăta total diferit. Nici prin gând nu le-ar trece posibilitatea de a-şi schimba bagajul  între ei, într-o gară intermediară - să zicem- căci nici o scuză nu ţine, nici dorinţa de ceva nou, plictiseala de ce-i al tău, nici gustul aventurii ! De ce? Pentru că destinaţia a fost criteriul conform căruia am împachetat. E logic, nu? Ştiţi unde apare ciudăţenia? Credem că putem…
Read More

Am învăţat, de O. Paler

Metaforice
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi, Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta… Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca,tot ce poti face este sa fii o persoana iubita…  Restul… depinde de ceilalţi. Am învăţat că oricât mi-ar păsa mie, altora s-ar putea să nu le pese. Am învăţat că durează ani să câştigi încrederea şi că doar în câteva secunde poţi să o pierzi. Am învăţat că nu contează CE ai în viaţă CI PE CINE AI. Am învăţat că te descurci şi ţi-e folosit farmecul circa 15 minute. După accea, însă, ar fi bine să ştii ceva. Am învăţat că nu trebiue să să te compari cu ceea ce pot alţii să facă mai bine, ci contează ceea ce…
Read More

Obstacole

Metaforice
Copil fiind aveam o plăcere deosebită să escaladez orice mi se ivea în cale. Mama obişnuia să mă întrebe de ce nu mă ţine pământul, iar azi, mă văd în postura de a pune aceeaşi întrebare fetelor mele. Aşchia nu sare departe de trunchi, nu? Îmi place acest aspect al copilărei, modul în  care un zid nu înseamnă oprire ci o nouă aventură. De ce, adulţi fiind, uităm asta şi ne oprim când întâlnim obstacole?! Adesea pornim la drum plini de entuziasm, plini de vise, găsim un obstacol şi ne oprim derutaţi şi confuzi. Apoi abandonăm. Ne strângem visele în bocceluţă, facem cale întoarsă asigurându-ne că spunem oricui că nu se poate, e o fundătură, un drum fără persective, să nu se avânte deci într-acolo. Căutăm căi uşoare, sigure. Cât…
Read More

Gust de viaţă

Metaforice
Copiii în general sunt dulci. Aşa îi alintăm noi, adulţii atunci când inocenţa lor ne şochează, când zâmbetul lor ne farmecă. Dulci! Mai sunt şi unii trecuţi de vârsta copilăriei care însă nu au uitat tainele lor, şi care întâlniţi ne arată un zâmbet, o privire, un gest dulce, sau ceva în esenţa fiinţei lor le trădează acest gust. Când apare artificialul, intenţia programată, dulcele devine dulceag şi neplăcut. Apoi, pe-un tânăr plin de zel şi hotărât în ceea ce face îl numim : "piper", adică, iute, nu? În general tinerii sunt caracterizaţi de iuţime, precipitaţi, vorbesc înainte de a gândi şi regretă adesea după ce gândesc, dar ce să le faci?! Acesta pare a fi gustul tinereţii: iuţimea. Acru, e denumirea generică în care includem morocănoşii, ursuzii şi supărăcioşii.…
Read More

Fără jumătăţi!

Metaforice
Eu nu mai vreau jumătăţi! Vreau totul, întregul! Nu-mi mai spuneţi că o jumătate de zi cu cei dragi e mai bine decât nimic, vreau o zi întreagă! Prea multe lucruri se ordonează în juru-ne ca numerale fracţionare. Unele aşa ne parvin, altele le înjumătăţim noi. Şi ajungem ca în loc să mâncăm tot tortul să ne mulţumim cu... o linguriţă, o felie, o privire! Trăim jumătate din ce-am fi putut, visăm pe jumătate şi realizăm şi mai puţin de-atât! Aseară şi luna era pe jumătate plină! Bine, ştiu că nu putem atinge idealul, dar putem tinde spre întreg! Problema e când ajungem să planificăm jumătăţi, când gândirea noastră acceptă astfel lucrurile. Hai să fie totul întreg măcar pentru o zi: şi visul, şi realizarea, şi timpul, şi râsul şi…
Read More
Mai dansezi în ploaie?

Mai dansezi în ploaie?

Metaforice
Am primit azi un email în care era următorul motto: "Viaţa nu înseamnă să supravieţuieşti unei furtuni ci să ştii să dansezi în ploaie!" Mi-a plăcut! Cred că prea des ne luptăm doar să supravieţuim prin ce vine, şi ne târâm dintr-o furtună într-alta, plângându-ne de milă şi urmărind terifiaţi prognoza meteo. Desigur, metaforic vorbind. Şi păstrând stilul metaforic, cred că e important să învăţăm să dansăm prin ploaie (căci dansul se învaţă, nu-i aşa?) S-ar putea ca la început să nu ne iasă paşii, să alunecăm sau din cauza ploii să simţim un anume disconfort. Poate să ne simţim uşor ciudat aţintiţi de privirile celor ce se ascund sub umbrele colorate  sau aleargă să caute adăpost. Ce înseamnă să dansezi în ploaie? Dansul înseamnă bucurie, aşa că să dansezi…
Read More