două milenii şi un deceniu

De toate
Altfel spus 2010, un an pe care îl avem în dar de vreo 16 zile. Un an de graţie, an pe care fără să îl merităm l-am primit în dar şi depinde de noi cum va fi, ce vom pierde, ce vom câştiga,  ce vom spune despre el la sfârşit. Vom ajunge acolo unde ne pornim să mergem şi vom câştiga o parte din acele lupte pe care avem curaj să le  purtăm. Dincolo de euforia planurilor de început de an, de ambiţiile şi idealurile fixate la cumpăna dintre, contează concret ce facem zi de zi. E important să valorificăm,  să nu rispim să facem ca investiţia timpului nostru să conteze. Cred un asemenea context socialo-politic precum cel de la acest început de an  necesită să ne planificăm şi atitudinea faţă de…
Read More

AMR 1!

De toate
24 de ore, 1440 minute şi apoi  se ia jos din cui un calendar şi se aşează un altul pe care scrie 2010, ianuarie, februarie ... şi uite-aşa începe un an nou. Dar cu ce vechi ce facem? Îl "îngropăm" în sunet de petarde la miezul nopţii?! Atât de simplu să fie? 2009 aşa cum a fost el a lăsat urme: pe noi, în jurul nostru, ne-a marcat şi la rândul nostru am marcat şi noi pe alţii. Am fost influenţaţi şi am influenţat la rândul nostru, am fost învăţaţi şi am învăţat pe alţii, am fost dezamăgiţi şi am dezamăgit, am fost surprinşi şi am surprins, am uitat şi am fost uitaţi de oameni dragi, am trăit şi bune şi rele. Am dăruit şi am primit, am pierdut, am găsit,…
Read More

Ninge!

De toate
Şi aşa începe feeria iernii. Zăpada aceasta de care ne vom plânge prin februarie şi martie, înainte de Crăciun e perfectă. Încă visez la un colindat printre fulgi răzleţi albi şi pufoşi.  Căzând acum din cer transformă în împliniri mii de dorinţe, şi lasă o uşoară undă de optimism peste toţi, căci oprimismul e alb, curat, strălucitor. Şi dacă acesta ţine doar cât zăpada aceasta, prima, fie! Puţin alb se potriveşte perfect fiecărei străzi şi fiecărui suflet. În atâta alb ce se presară generos peste noi, parcă au şi început sărbătorile: natura prinde decor pentru cele mai frumoase momente de iarnă. Alb, zbor, feerie.... Mă bucur şi eu deşi experienţa m-a învăţat că reversul medaliei nu e mereu aşa de sclipitor ca fulgii, că gheaţa ce menţine zăpada face ca roţile…
Read More

DESPRE discreţie

De toate, Life
Dex-ul definşte discreţia drept calitatea de a păstra o taină, rezervat în atitudine, vorbe şi fapte iar sensul figurat al cuvântului îl găsim explicat drept calitatea de a nu atrage atenţia, de a nu şoca prin aspect. Indiferent dacă ştii multe sau puţine, discreţia e o problemă de care trebuie să ţii cont. Prea des lezăm demnitatea unora transmiţând mai departe jumătăţi de adevăruri sau fapte rupte de context ce pot dobândi un cu totul şi cu totul alt sens decât cel real . Discreţia e o formă de iubire, în cele din urmă. Un mod în care îi protejezi pe ceilalţi oferindu-le ocazia să aibă bucurii personale, tristeţi neştiute şi drame neanalizate în plen. E foarte uşor să găsim soluţii problemelor tuturor, dar atunci ale noastre însă rămân de nerezolvat. Discreţia…
Read More

Mulţumitor, sau …. “Cum spui ?!”

De toate
Ca să poţi mulţumi sincer trebuie să ai un spirit mulţumitor, altfel vei fi precum copilaşul pe care îl trage de mâneca mama Cum spui ?! Şi Mulţumescul lui e un automatism, un clişeu ieftin şi banal care nici nu e crezut, nici nu convinge. E simplu să fii mulţumitor pentru lucrurile bune, cui nu îi plac acestea?! Cine nu le doreşte?! Dar recunoştinţa pentru ce e frumos şi bun nu e completă dacă nu rămâne şi pentru următorul anotimp din viaţa ta. Şi în general aşa se întâmplă: viaţa fiecăruia e un amestec de bune şi rele, de neînţeles şi lucruri iubite. Să fii mulţumitor e mai mult decât să fii mulţumit. Din seria de sinonime pe care cuvântul o realizează cel mai mult îmi place îndatorat. Mi se pare că acesta exprimă…
Read More

Toamnă iar!

De toate
Când natura devine mai palidă, iar roadele cele mai multe se coc, atunci când covorul de sub tălpi îţi este format din frunze galbene ce s-au aşternut pentru a foşni în ritmul umbletului tău, atunci e toamnă. Când azi e cald iar mâine plouă, vântul se joacă de-ascunselea cu norii şi soarele iar păsările uită de neînţelgerile din timpul verii şi în unitate o pornesc spre ţările calde, îţi rămân doar gândurile. Şi dacă gândurile tale au culori pastelate poţi să spui că e toamna ta! E timpul să vezi ce ai semănat şi ce ai cules, să îţi evaluezi iarăşi priorităţile. E vremea să te laşi  furat de peisaj, să admiri  şi să respiri toamna. Nu trece fără să observi bogăţia ei! Îmbogăţeşte-te şi tu de la ea. Şi…
Read More

Să fim gata pentru detalii!

De toate
Prea obişnuiţi să măsurăm, să cântărim, să adunăm, ne fug ochii după lucrurile voluminoase. Le considerăm valoroase doar pentru că stau ostentativ  în faţa noastră. Se tot vorbeşte despre lucruri mari şi lucruri mărunte, şi e deja un clişeu expresia că adesea sunt mai importante lucrurile mici. Ştiţi de ce e aşa? Lucrurile mari izbesc în vreme ce altele mărunte trec neobservate. E toamnă. Mai puţin şi frunzele vor îngălbeni uimind cu splendoarea lor. Apoi vor obosi şi vor coborî în dans lent spre pământ pentru un somn lung, cât iarna toată. Le vom vedea? Sau vom fi ocupaţi să vedem... probleme, portofelul gol, şeful dificil, durerea de cap, nedreptatea ce ni se face... Vara asta aţi văzut din lucrurile mărunte? De exemplu, o mămăruţă ce-şi ia zborul. Sau un…
Read More

“Spaţiu”

De toate
Aşa se zice tastei de "pauză" pe engleză, nu? Câtă nevoie avem de spaţiu!!! Spaţiu să trăim, să umblăm, să ne refugiem,în care să râdem, să cântăm şi să împărţim cuvinte. Spaţiu în care să nu ne mai ştim găsi atunci când vrem să pierdem câteva clipe pentru odihnă. Tot mai mici devin spaţiile de acest fel, spaţii în care să ne fi luat o pauză de la îndatoriri. Îmi amintesc perfect un moment în care o prietenă s-a oferit să stea cu copiii ca să pot ieşi cu iubitul meu soţ undeva. Pe atunci Natalia era bebeluş, Raissa mică, cine are copii doar poate înţelege contextul. Am mers la Multiplex, şi am cumpărat bilete la primul film care urma. Nu mă interesa nici cum se numeşte, nici ce genul.…
Read More

Prietena mea, cafeaua!

De toate
" -De ce ai nevoie să spargi codul? - De o clonă, şi de o tonă de lecitină. - Mă duc să fac o cafea." ( extras din serialul Criminal minds) De ce ai nevoie ca sã spargi codul? Ah, cafeaua! Face cât o clonă şi pentru mine!! Aş putea lansa sloganul "Nici o zi fără cafea!", sigur mi-aş mai găsi adepţi. Pe mine nu m-a trădat încă niciodată, nici ca gust nici ca efect. Fidelă, nu cere prea multe: se poate savura acasă, în localuri, pe maşină sau la şcoală,  în orice ambalaj. Cei ce nu consumă, nu pot înţelege! În stil amatorial vorbesc despre ea ca despre un viciu, un drog sau o dependenţă ieftină. Au apărut însă în ultimul timp tot mai multe studii pro cafea, de…
Read More