Ai sărbătorit?

Ai sărbătorit?

De toate
Au trecut și în acest an sărbătorile pascale, poate la fel ca-n alți ani, poate mai vesel, poate mai trist... Întrebarea mea e pentru cei ce s-au trudit în a pregăti o masă mai plină, în a avea o casă mai curată, ei, ai sărbătorit? Când te-ai înconjurat de cei dragi, când ai făcut tradiționalele vizite, când ai cântat la biserică ”Hristos a înviat din morți”, sau când ai urmărit în fața vreunui ecran slujba de Înviere, ai experimentat bucuria? Ai simțit sărbătoarea? E-un  pericol care ne paște [sic], să tot organizăm și să tot plănuim sărbători. Să ne dăm silința în a potrivi detalii să dea bine-n fotografii, să poată fi prezentate ca o carte de vizită pe diferite rețele de socializare, și apoi, fără să observăm, Sărbătoarea trece,…
Read More
Mulțimea care strigă

Mulțimea care strigă

De toate
De Florii era gălăgie; mulțimea de pe stradă aclama ceea ce credea că e împlinirea năzuințelor lor. Dar mulțimea care strigă nu are întotdeauna dreptate. Și de fapt, de cele mai multe ori nici nu știe ce vrea. Nesiguranța unei gloate e la fel de mare ca vocea în spatele căreia vrea s-o ascundă. Și erau multe flori, cu ocazia sărbătorii. Și hainele se așterneau pe jos în semn de supunere, de acceptare. Dar aparențele înșeală de cele mai multe ori. Sau sunt ele însele generate de lucruri greșit înțelese. Sunt deci, efectul unor cauze prea lesne asumate. E nevoie doar de-o săptămână, și nici măcar una întreagă. Străzile- aceleași, mulțimea cu strigătul ei, tot acolo e! De data aceasta are-un refren diferit. Un nume și-un verb fără legătură între ele: Răstignește-L!…
Read More
Inițiativa e doar primul pas

Inițiativa e doar primul pas

Amalgam, De toate
Să nu confundăm o idee cu aplicarea ei! Să nu credem că dacă rostim clar unele lucruri e la fel de lesne să le și dăm curs! Inițiativa e doar primul pas, și rezumându-ne la aceasta vom bate pasul pe loc, sau, mai concret punctat, ne vom bate gura de pomană. Sigur că înainte de a face ceva e o idee, se cere un plan, o strategie. Și cu siguranță unii sunt mai destoinici la a planifica decât alții. Asta însă nu le conferă o valoare mai mare. Cei care acționează în urma unei inițiative (proprii sau la care au aderat din convingere) sunt cei care fac diferența. Și de acest tip de oameni e nevoie, care să creeze o diferență. Uneori, inițiativele nu devin fapte din cauză că planificăm…
Read More
Curajul nu înseamnă nebunie!

Curajul nu înseamnă nebunie!

De toate
Nici ignorarea riscurilor nu e un act de curaj. Să fii îndrăzneț nu e, cum ar sugera unii, să acționezi rapid, în pripă. Nici măcar să spui cu voce tare ceea ce gândești fără să te preocupe impactul spuselor asupra celorlalți. Curajul nu e sinonim cu tupeul, nici cu revolta. Văd deseori aceste percepții greșite la cei ce fie te îndeamnă să ai curaj, fie îl caută. După cele de mai sus, curajul ar fi exclusiv apanajul celor extrovertiți. Și nu e deloc așa! Cel ce strigă mai tare nu are dreptate, cel ce acționează primul nu e mai curajos! Curajul înseamnă în primul rând discernământ. Claritate în materie de decizii sau opțiuni. Curajul este apoi prudență și răbdare, căci după ce știi ce e de ales mai trebuie să…
Read More
De ce moare entuziasmul?

De ce moare entuziasmul?

De toate
Cum ar fi ca dimineața să ne trezim înainte să sune alarma, și să începem ziua cu bucurie? Să nu luptăm cu minutele, ci să avem răgaz să ne bem cafeaua, să facem puțin din ce ne place, fie citit, fie mișcare, fie ascultat de muzică bună? Cum ar fi să mergem apoi cu entuziasm la locul de muncă? Nu gonind prin trafic și stresându-ne la semafoare... Iar acolo să muncim cu atâta dăruire ca și cum ar fi prima zi, sau ca și cum ar fi alături cea mai importantă persoană pe care dorim s-o impresionăm? Cum ar fi să nu ne târâm prin zile, ci să ne trăim cu pasiune prezentul? Unde ne pierdem entuziasmul? Ce se întâmplă de la ideea bună la realitatea mohorâtă în care ajungem…
Read More
Adevărul poate salva relații!

Adevărul poate salva relații!

De toate
Ce-ai alege? Să păstrezi toată viața ta așa cum o știi, cu prieteni, relații și proiecția ta în ceilalți, chiar dacă ar fi o minciună, sau să iei pieptiș adevărul, cu tot ce presupune el? Nu la modul ideal, ci, real, dincolo de clișee, în contextul în care prețul plătit îl simți până la ultimul bănuț. Că aici e problema cu noi, teoretic stăm bine toți, practic însă căutăm scurtături pentru un bine imediat. Cu toate acestea, cred că singura șansă a ființei umane de a clădi ceva durabil e pe fundația adevărului. Mai ales în lucrurile importante, în care ne definesc cel mai bine, în relații. M-a surprins să văd postat pe o pagină de Facebook dictonul: Minciunile nu ucid relații, adevărul o face. Am încercat să interpretez, literar, metaforic dar…
Read More
Perspective de lectură: Hoțul de cărți

Perspective de lectură: Hoțul de cărți

De toate
Am mai vorbit și scris despre această carte, e una din ultimele mele lecturi și sugestia mea primă când mi se cere să recomand o lectură. Mi-a plăcut-o în multe feluri, dar poate cel mai mult m-a impresionat prietenia care răzbește peste timp, greutăți ori lipsuri, candoarea relaționării a doi copii în vremuri de război: nevinovăția și umanitatea, bunătatea și mila. Liesel trăiește o vreme a ei, contrastantă cu atmosfera de afară, în care sufletul îi este alinat de iubirea lui papa, Hans Hubermann, mintea îmbogățită de cărțile furate și citite pe-ndelete în beciul prea mic pentru a se adăposti în vremuri de bombardament, și relațiile cu cei de-o seamă șlefuite de prietenia cu Rudy. Și cu toate acestea, iubirea tatălui adoptiv nu este suficientă pentru a-i alina coșmarurile, nici șterge dorul…
Read More
Nu mă înțelegeți greșit!

Nu mă înțelegeți greșit!

De toate
Mi-amintesc când am început să scriu pe blog: era primăvara lui 2008, când la insistențele unui prieten mi-am asociat numele cuvântului de blog. Nu știam mare lucru despre lumea aceasta virtuală, știam doar că-mi place să mă exprim și măsurat de viteza cu care tastez, și, am început. Am  cercetat apoi domeniul și am descoperit că există diferite nișe pe care se scrie. Nu am reușit să mă încadrez în vreuna. Blogul meu era un fel de evadare din cotidian și avea nevoie de libertate de exprimare, așa că a rămas unul general. Și așa este și azi, când și-a schimbat doar adresa nu și stilul. Bine, fie, poate s-a maturizat puțin, crescând și el, odată cu mine, în ultimii 7 ani. Deci blogul meu nu este unul doar pentru fete, nici pentru soții, mămici…
Read More
Cât de scumpă e încrederea?

Cât de scumpă e încrederea?

De toate
- Cum ai putut gândi că am făcut asta? Așa ai înțeles tu?  Păi dacă cineva ți-ar fi arătat dovezi că e așa, ar fi trebui să spui că e Photoshop, ar fi trebuit să mă cunoști, să știi. Ar fi trebuit să ai încredere... *** Cât de scumpă e încrederea?! Fără preț! Nu există nimic ce o poate înlocui. În raritatea ei, ne-o fixăm cu zgârcenie asupra semenilor. Și e strâns legată de credibilitate; pentru a fi de încredere, trebuie să fii credibil. Să te fi dovedit vertical în momente decisive dar și în momente banale, când nici nu știai că ești privit sau observat. Tare greu de câștigat și fragilă, mai ceva ca un porțelan, încrederea ne caracterizează tot mai puțin relațiile. Suntem mai degrabă suspicioși. O sprânceană ridicată…
Read More
Nu există ”Nu îmi place să citesc”!

Nu există ”Nu îmi place să citesc”!

De toate
Nu există nu citesc pentru că nu îmi place, la fel cum nu există nu mănânc pentru că nu îmi place să mănânc. Lectura este și ea o hrană, a minții, nu-i așa? Și cu toate acestea, sunt persoane care consideră lipsa ei o normalitate. Când să mai citesc? Abia am timp să mai văd și eu o știre. Sau, a trecut vremea cititului, acum ne ocupăm de lucruri serioase. Ori, lasă pe alții să se ocupe cu cărțile. Fiecare cu meseria lui. Și apoi, spre surprinderea mea, aceleași persoane se plâng de cei mici că nu ar citi o carte în ruptul capului. Dar, se consolează repede: au destule teme și așa. Nu există nu îmi place să citesc. Poate nu ai găsit încă stilul literar care te prinde,…
Read More