Cum să NU tratezi un om răcit

Cum să NU tratezi un om răcit

De toate
Sau mai bine zis, 4 greșeli de evitat Nu îl certa! Poate nu îți vine să crezi, dar nu a intenționat să se îmbolnăvească. Și în mod cert suferă mai tare decât tine, așa că, reproșurile de genul vezi dacă nu porți căciulă sau trebuia să iei o geacă mai groasă, nu ajută. Nu contează nici cum a reușit, nici de la cine a luat. Și cu siguranță, muștruluiala ta, oricât de bine intenționată ar fi, nu e de folos. Nu îi oferi tratamente. Nici remedii, de nici un fel, decât dacă îți solicită acest lucru. Cu precădere leacurile băbești, care funcționează în unele cazuri, nu pot fi date drept soluții magice. Ceaiul, mierea și lămâia, și tot ce mai poate fi folosit pe deasupra, îi sunt cunoscute și lui. E pur și simplu…
Read More
Timpul nu rezolvă nimic!

Timpul nu rezolvă nimic!

De toate
-  Mai dă-mi te rog cinci minute! îmi cere dimineața copilul cel mic, necăjit de ora de trezire. Și pe acelea le simte ca fiind cele mai odihnitoare din întregul somn, că are cumva impresia că le-a furat nopții. Ne uităm la ceas deseori pe parcursul zilei, uneori credem că ne descurcăm bine, alteori ne întristăm că suntem în contratimp. Și atunci, fie căutăm să-l îmblânzim, fie îl sfidăm ignorându-i ritmul. Dincolo de confruntarea zilnică cu el, îi lăsăm uneori teme de casă. Îl lăsăm pe el să ne rezolve problemele care suntem prea lași să le înfruntăm singuri. Așteptăm să treacă, să ne aducă vindecare pentru unele răni, sau pur și simplu îl punem între noi și ceilalți, ca scut și distanță până se vor maturiza fie ei, fie…
Read More
Ruine la capăt de zi

Ruine la capăt de zi

De toate
Ca o bătălie ni-s câteodată zilele. O luptă crâncenă în care dăm tot, și o idee mai mult, pentru a ieși cu fruntea sus. Ne-avântăm prin zile cu determinare, sau, alteori, cu teamă. Și-apoi ne confruntăm agende, proiecte, ore limită, facem planuri și strategii. Ne grăbim. Ne luptăm. Întâi cu programele ocupate, apoi cu noi înșine, cu limitări și provocări, dar mai luptăm și cu modul în care ne văd alții. Sigur că știm că ultimul inamic e de nebiruit, dar nu ne putem abține. Poate măcar cu o impresie să câștigăm în confruntarea cu percepția despre noi. La capăt de zi, biruitori sau învinși, oricum am fi, înregistrăm pagube. Lăsăm în urmă ruine. Goluri pe care nu am reușit nici azi să le acoperim. Poate de-am fi încercat mai…
Read More
Romantism comercial

Romantism comercial

De toate
S-a sfârșit agitația cadourilor, trandafirilor roșii, ursuleților de pluș și mesajelor, uneori destul de kitchoase, de acest sezon. Pentru zece zile cel puțin. Azi e liniște și pe social media și prin locurile unde mai ieri se promova iubirea la promoție. Chiar așa: prea mulți trandafiri și prea puțină iubire! Prea multe obiecte și prea puține vorbe. Prea sărace, și ele deși uneori și vorbele sunt cam multe puse în balanță cu faptele. Dincolo de prețul concret al acestor zile, iubirea e neprețuită. Rară și atât de săracă încât nu greșesc spunând că trebuie să ne deprindem iar cu arta ei. E nevoie să-nvățăm a iubi: cu sinceritate, credincioșie, dăruire și discreție. Să iubim în fiecare zi și să arătăm acest lucru prin vorbele și faptele noastre. Trebuie să-nvățăm să…
Read More
Școală, până nu e prea târziu!

Școală, până nu e prea târziu!

Școală
Se-ncheie medii. Se dau teste: unii vor să se corecteze, alții cred că merită mai mult. Se fac obișnuitele rapoarte de final de semestru. Se finalizează în curând o primă etapă pentru școlarii lui 2015-2016, dar chiar și așa, școala continuă dincole de temele de vacanță, de iminentele examene. Continuă prin ceea ce aplică sau nu în fiecare zi școlarii. Școala nu e doar programul zilelor de curs desfășurate în instituția cu acest nume! Și școala este importantă. Indiferent de notele pe care le primește prin social media învățământul românesc, părinți, învățați-vă copiii s-o iubească! Să le fie drag de carte! Să-nvețe, nu pentru note, nici pentru profesori! Să-nvețe pentru ei, pentru a ști! Pentru că zilele trec, și nu se vor mai întâlni niciodată cu acest timp special dedicat…
Read More
Soacra alteia

Soacra alteia

Familie
Să ne imaginăm o după-amiază ca toate celelalte: o mămică face excepție de la alimentația sănătoasă pe care încearcă să o implementeze familiei, și-și recompensează odoarele cu un meniu la localul acela, fast-food desigur, dar cu loc de joacă și o reclamă imbatabilă. Cum ar spune Caragiale, puțin ne importă dacă cele trei ies frecvent sau doar ocazional în acest local, destul că, după școală, și după ce au savurat și ultimul strop de suc, mama își lasă fetele să meargă la locul de joacă, în timp ce, supraveghindu-le de la masă, savurând o cafea, încearcă să pună laolaltă o postare nouă pentru blog. Iată că-și face apariția o cucoană, ușor trecută de 45 de ani, cu o alta mai tânără și c-un băiețel, să tot fi avut 3 anișori.…
Read More
Poftă de viaţă

Poftă de viaţă

Băgări de seamă
Ne trezim obosiţi şi ne târâm cu greu prin zile, iar seara, înainte de culcare, apatici, tergiversăm lucrurile încercând să furăm zilei câteva clipe măcar, să avem sentimentul că am ieşit din această confruntare în avantaj. Omul este aşa cum îşi face socotelile în sinea lui, spune, parafrazat, un proverb de-al înţeleptului Solomon. Şi trebuie să îi dăm crezare. Modul în care reacţionăm faţă de cotidian face diferenţa între învinşi şi învingători. Când avem câte-o problemă, câte-o nedreptate de înfruntat, putem deveni nişte resemnaţi sau putem menţine viu optimismul, încrederea, bucuria. De unde ne putem găsi pofta de viaţă? De unde ne putem molipsi de entuziasm? Cum putem rămâne verticali într-o lume tot mai strâmbă? Cum să îţi găseşti entuziasm când simţi că nu mai ai nici un reazim pentru el?…
Read More
Vorbe de bine

Vorbe de bine

De toate
Vise. Dorințe. Planuri și urări. În general se urează La mulți ani și Un an fericit. Se mai fac aceste urări; încă puțin măcar. Anul își va intra curând deplin în drepturi, și apoi schimbări peste schimbări. Sau să fim onești și să le spunem planuri peste planuri. Sclipirea recentă a apus. S-a stins scânteia ce licărea. Era parcă mai frumos orașul împodobit cu sclipiri de lumină. Lumina e mereu mai frumoasă. Gustăm și din realitate. Unii dezamăgesc, pe alții-i dezamăgim noi. Încă de la început. Așa e viața! Cu de toate fără noimă parcă. Se cere pășit cu grijă. Să avem grijă însă la idealurile pe care le urmărim. Să nu fie himere. Să avem grijă la oamenii pe care îi ascultăm. Nu toți care vorbesc au și ceva de spus. (Asta…
Read More
Dimineața școlarului

Dimineața școlarului

De toate
Larma străzii îl făcea pe micul școlar să se simtă pierdut. Nu era nici măcar ora 8 dimineața, și tot orașul era grăbit: mașini claxonau, treceau pe portocaliu și încercau să bată ceasul și s-ajungă la destinație mai devreme. Pe treceri, pietonii se grăbeau la fel de tare. Semestrul al II-lea începea și pentru el. Primul lui semestru II. În curând nu vor mai fi atât de multe premiere la școală. Oricum, sărise peste clasa pregătitoare, mai fentase cu un an lungul șir de teme de casă și performanțe superficiale notate prin calificative lipsite de obiectivitate. Cine poate evalua emoțiile? Și nu era vorba că nu îi plăcea școala, ba dimpotrivă! Doar că totul era serios, iar el nu se săturase să se joace. La școală joaca e serioasă și…
Read More
Idei de 2016

Idei de 2016

Life
 Una din cele mai importante lecții primită de la 2015 a fost că nu e suficient să pornim la drum pentru a ajunge undeva. Se cheamă rătăcire zadarnică prin zile, umblatul așa, fără de țel, împărțirea timpului în funcție de urgențe și îndatoriri. Așa, ajunși la epuizare, unii se dedau la a risipi timpul sub pretext că se odihnesc. Nu le contestă nimeni oboseala! Poate fi de-a dreptul epuizand să încerci să rezolvi toate problemele de unul singur. Pentru a ajunge undeva (profesional, personal sau de orice natură o fi destinația) e nevoie întâi un scop. Unul realist și măsurabil. Unul care să ne provoace la niște calcule și să ne deternime să avem emoții, nu prea mari, cât să ne paralizeze de frică, dar într-atât încât să nu-l bagatelizăm. Și…
Read More