Înţelesuri.

Înţelesuri.

Blog de vacanță, Life
Ţintim spre echilibru, dar ne găsim deseori fie optimişti, fie pesimişti. Ce face diferenţa? Modul în care înţelegem ce ni se întâmplă. Până la urmă şi optimistul are momente grele, clipe de incertitudine, la fel cum şi pesimistul are parte de zile bune, dar nu ştie să se bucure de ele. Sau nu poate. Îşi păstrează teama că se va mai întâmpla ceva negativ. Trăim însă înconjuraţi de fapte. Întâmplări. Dincolo de vorbe sau tăceri, rămâne în amintire doar ceea ce este, la timpul prezent. Lucrurile care ni se succed în zile, vin însă fără de explicaţii. Pe acestea noi trebuie să le deducem. Şi înainte de a afla de ce, cât, cum... trebuie să ştim cine suntem. În funcţie de acest răspuns ne putem clădi alte atitudini, alte reacţii. Secretul este…
Read More
“Tatăl celuilalt copil” – de Parinoush Saniee

“Tatăl celuilalt copil” – de Parinoush Saniee

Recomandări
Vara mea frumoasă se servește mereu cu o carte bună. În fond e timpul așteptat un an întreg să mă pot pierde printre rănduri și file. Și din când în când, voi scrie aici câte o recomandare, menită a vă determina să găsiți vreme să citiți. Unele cărți chiar merită. Azi vă recomand un roman despre familie, Tatăl celuilalt copil. Fără a se adresa doar celor ce sunt părinți, romanul va atinge corzi sensibile a sufletului acestora, deoarece prezintă situații în care suntem deseori în pericol să cădem: confundarea afecțiunii cu grija materială, impunerea anumitor performante sau fixarea unor etichete ce vor ajunge să îi limiteze pe copii. E romanul lui Shahab, băiețelul mijlociu al unei familii iraniene, care la vârsta de patru ani, nu vorbește. Acest fapt reprezintă un stigmat pentru tatăl…
Read More
Colecționarii

Colecționarii

De toate
Când ploua afară, ne adăposteam în scara blocului. Eram copil, și pe atunci grupurile existau în lumea reală, știam ce e jocul și cearta când se-aprindeau obrajii celuilalt și-i vedeam lacrimile de la colțul ochilor, de ne mai îmbunam... Așa era când eram copil. Alte jocuri, alte obiceiuri, alt stil de viață pentru care sunt convinsă că fiicele mele m-ar invidia de le-ar ști exact. Și în scara blocului începeau schimburile: unii colecționau hârtii de gumă ”Turbo”, ații șervețele, postere sau timbre. Ah, timbrele! Cât mă rugam de părinți să-mi cumpere și ie de la filatelie noile apariții! Cât invidiam seriile protejate de scoarțele albumului vecinilor de la bloc! Cu câtă satisfacție ne arăta Cristi de la etajul II, din curtea cealaltă, albumul lui impresionant: avea de toate, și animale, și flori, și…
Read More
De ce sunt unele fete mai frumoase pe Facebook decât în realitate?

De ce sunt unele fete mai frumoase pe Facebook decât în realitate?

De toate
Ați observat asta, nu? Se-ntâmplă să rămâi impresionat de câte-o frumusețe virtuală și să fii dezamăgit când o-ntâlnești în context real. Sigur, există o artă a statului la poze, a unghiului de a surprinde lumini, umbre.... Există apoi programe de editare care corectează o multitudine de imperfecțiuni. Nu la aceste motive mă refer... Aceste explicații simple nu necesită un articol în care să se pună în discuție iar frumusețea, pentru că despre frumusețe voi scrie. Există deci o frumusețe ce rezultă din imagine, acea frumuesțe fizică percepută diferit de fiecare individ. Frumosul își are doza lui de subiectivitate, e frumos ce-ți place, nu? Oricum, se poartă frumusețea exterioară, se caută. Oamenii sunt în stare să facă eforturi mari pentru a se încadra în propriile lor definiții de frumos. Și nu e…
Read More
Orfanii cu doi părinți

Orfanii cu doi părinți

De toate
Un tătic, absent inițial de la ședința cu părinții că lucrează în fiecare seară, vine a doua zi la școală: - Soția a plecat din țară să lucreze. Aș fi vrut să plec eu, dar nu mi-am găsit, știți, rămăseserăm în urmă cu chiria.... Dar voi face tot posibilul să nu simtă copiii lipsa. Copiii, o fetiță timidă și harnică în clasa a VII-a, și un băiat energic în clasa  III-a, cu ochi negri și mari și o bunătate soră cu cea din povești, la o primă privire, sunt la fel. Tatăl îi trimite curați la școală, cu temele făcute, cu sandvișul la pachet... Doar că sunt mai sensibili. Renunță mai ușor, se tem să încerce. Dacă ridicată la răspuns, o întrebare o surprinde prin formulare (că pe fetiță o văd…
Read More
Ți-e teamă de conflicte?

Ți-e teamă de conflicte?

De toate
N-ar trebui să-ți fie! Și-ți dau două motive: în primul rând pentru că indiferent ce simți, tot vei avea parte de ele, și apoi pentru că temându-te nu faci altceva decât să le dai putere mai mare asupra ta. Cel mai des uriașii care te amenință nu sunt altceva decât exagerări prin prisma fricii a unor lucruri care vin și apoi trec. Poate că la plecare iau și un tribut cu ele, și poate rămâi șchiopătând pe urma lor, dar puterea lor cea mare e dată mai cu seamă de frica ta. Sau te situezi exact în cealaltă extremă, luând în derâdere neînțelegerea, bagatelizând conflictul? ... Nici acolo nu e o poziție mai bună. Crezându-te prea tare s-ar putea să cazi și să îți ia ceva vreme să-ți aduni idealurile din praful dezamăgirii. Și…
Read More
Nu te mai minți!

Nu te mai minți!

De toate
De cele mai multe ori sfârșim a ne spune nouă înșine minciuni, fie din obișnuință, fie ca surogat pentru adevăr, din înțelegerea faptului că acele lucruri ne sunt necesare lucruri pe care nu le avem sau trebuie sa luăm decizii și tot le amânăm. Știm bunăoară că nu e  bine locul în care ne aflăm, că batem pasul pe loc de o bună bucată de vreme, și spunem "Vreau să schimb ceva!" Chiar vrei? Sau decretăm în urma vreunei neînțelegeri, nu e vina mea. Oare? Nici măcar puțin? O altă minciună prin care ne scuzăm în fața eșecului e că am făcut tot ce am putut. Alteori ne situăm la cealaltă extremă, când ne mințim pe noi înșine într-un mod negativ, defensiv: e numai vina mea, nu voi reuși, nu pot.... Lucruri…
Read More
Ai sărbătorit?

Ai sărbătorit?

De toate
Au trecut și în acest an sărbătorile pascale, poate la fel ca-n alți ani, poate mai vesel, poate mai trist... Întrebarea mea e pentru cei ce s-au trudit în a pregăti o masă mai plină, în a avea o casă mai curată, ei, ai sărbătorit? Când te-ai înconjurat de cei dragi, când ai făcut tradiționalele vizite, când ai cântat la biserică ”Hristos a înviat din morți”, sau când ai urmărit în fața vreunui ecran slujba de Înviere, ai experimentat bucuria? Ai simțit sărbătoarea? E-un  pericol care ne paște [sic], să tot organizăm și să tot plănuim sărbători. Să ne dăm silința în a potrivi detalii să dea bine-n fotografii, să poată fi prezentate ca o carte de vizită pe diferite rețele de socializare, și apoi, fără să observăm, Sărbătoarea trece,…
Read More
Mulțimea care strigă

Mulțimea care strigă

De toate
De Florii era gălăgie; mulțimea de pe stradă aclama ceea ce credea că e împlinirea năzuințelor lor. Dar mulțimea care strigă nu are întotdeauna dreptate. Și de fapt, de cele mai multe ori nici nu știe ce vrea. Nesiguranța unei gloate e la fel de mare ca vocea în spatele căreia vrea s-o ascundă. Și erau multe flori, cu ocazia sărbătorii. Și hainele se așterneau pe jos în semn de supunere, de acceptare. Dar aparențele înșeală de cele mai multe ori. Sau sunt ele însele generate de lucruri greșit înțelese. Sunt deci, efectul unor cauze prea lesne asumate. E nevoie doar de-o săptămână, și nici măcar una întreagă. Străzile- aceleași, mulțimea cu strigătul ei, tot acolo e! De data aceasta are-un refren diferit. Un nume și-un verb fără legătură între ele: Răstignește-L!…
Read More
Suflete, dacă-ți zic …

Suflete, dacă-ți zic …

Amalgam
Ești obosit, suflete... Ce mi te emoționezi zadarnic la orice acord minor din playlist?! Ce vibrezi duios la orice poveste tristă? Ești doar obosit după zile lungi, când soarele îndatoririlor se-ncăpățâna să rămână fără milă pe cer. Și de-aia îți spui că ai ajuns la capăt de puteri ori răbdare. Nici pomeneală de așa ceva, limitele-s mult mai departe, și tu, sărmane, vei mai rătăci până la ele. Tu nu ești trist, suflete! Ești, după cum, spuneam, trudit de cât te-ai împărțit în fărâme să le-ajungă tuturor. Tristă e fata aceea pe care o cunoști și tu, și care stătea azi, aproape de casa ei și-și ștergea lacrimile, ca să intre pe ușă fără ele. Tu însă ai loc pe toate porțile cu lacrimile tale cele colțuroase, vezi, de-aia nu…
Read More