Sign up with your email address to be the first to know about new products, VIP offers, blog features & more.

Și marea era sărată

Am găsit anul acesta marea tare sărată. Și era limpede, decoperindu-și bancuri de pești sub talazuri oricărui privitor. Acesta a fost darul ei pentru noi, sub mângâierea razelor de soare arzător. Da, mai aprins ca în alți ani am găsit anul acesta și soarele. Mi-au spus că așa este el în iulie peste hotare, și ne-am bucurat de to ce am găsit la mare. În fond, întreaga familie a așteptat cele șapte zile de mare un an întreg.

E extraordinar de frumoasă vacanța cu familia! Crescând copiii, se și simplifică în mod considerabil, dar frumusețea ei are darul de a oferi inimii tale acel confort liniștit din care începe odihna. Și distracția, și orice își mai doresc oamenii când pornesc la drum spre mare ori munte. E liniștea aceea știind că omul de lângă tine te privește cu drag, că persoana ta e cea mai încântătoare lângă care poate alege a fi. E sclipirea care izvorăște în ochii tăi când dragul tău zâmbește. (La capitolul ăsta stau bine, omul meu are cel mai fermecător zâmbet și după 14 ani.) E farmecul vorbelor și jocurilor copiilor tăi. Fetele noastre sunt atât de creative în a se juca, încât au adunat în jurul lor copii și de alte naționalități pentru a fi parte la jocurile lor.

Familiile puternice sunt cele care își fac timp să creeze amintiri. Indiferent de numărul de stele (ori margarete) e important ca la final de anotimp să avem ce istorisi. Când te oprești din goana zilelor și te uiți la cei de acasă, când te joci un joc sau te plimbi pe faleză, ori te cațeri pe munte (deși unul din copii bombănește) zidești de fapt o legătură mai trainică decât toate distanțările.

Sigur că nu idealizez: uneori trebuie să ai răbdare să se pregătească, deși i-ai spus de trei ori, alteori va prefera să stea în confortul camerei cu ochii în tehnologie. Uneori nu vei avea răbdare, dar tot e mai bine decât să nu încerci deloc. Așa, peste ani, copilul va spune: ”Mami, tati, mai știți când eram eu în clasa a IV-a și mă jucam seara cu șahul uriaș cu sora mea?” Iar tu-i vei spune dragului tău: ”Doamne ferește, cum am putut noi merge cu Dacia până la mare acum 10 ani?? Și ce penibil era pe autostradă când prindeam doar 90 la oră… Și eram în aceeași mașina cu o familie de prieteni și copilul lor…” Și zâmbești, și-i mai povestești copilului care avea aproape doi ani, cum nu voia decât pe umerii tatălui, cum nu o puteam scoate din apă deși era vânătă de frig…

Anul acesta marea era sărată și limpede. Prilej numa bun pentru ceal mai tare concediu din viața mezinei, după cum mărturisește oricui o întreabă. Faceți-vă timp să creați amintiri. Și așa anii se scurg repede, iar avutul cel mai de preț al fiecăruia e familia.

Comments

comments

share
0

No Comments Yet.

What do you think?

Your email address will not be published. Required fields are marked *