De toate

Luni

367425390_722352b6acZiua de luni e adesea cea mai lungă zi, pentru mine cea mai grea dintre toate! Poate fi însă şi cea mai bună zi pentru toate planurile!  Oh, şi de câte ori nu a şi fost ?! … Cine nu e familiar cu  faimoasele propoziţii care încep în genul de luni … (nu mai mint, nu mai stau noaptea pe mess, intru la dietă, nu mai copiez, învăţ în fiecare zi….) la o adică toate planurile pe care le facem conştienţi că sunt necesare dar fără dorinţa de a le chiar împlini. Şi până luni mai e ceva, mai ales dacă e început de săptămână când ne-am procopsit cu măreaţa idee. Ce şi cu ziua de luni? De ce e un reper atât de frecvent folosit? Să fie de vină fascinaţia noastră pentru începuturi? Dorinţa de a pune ordine în ceea ce suntem să fie cumva inconştient legată de această ordonare fără de exceţie a zilelor? Căci e mereu luni după duminică indiferent de vreme, de realizări, de odihna sau oboseala acumulată în weekend… Şi fără a se lăsa atinsă de optica noastră,  luni durează tot 24 de ore indiferent de cât de măreţe ne sunt planurile cu care am aşteptat-o. Apoi este o seară,  a zilei de luni, care nici ea nu oferă clemenţă nimănui, ci trage liniştit stele în cortina ce anunţă noaptea. Şi atunci, unii, capitulează deja. Se prea poate să fi încălcat pe parcursul zilei vreuna din regulile autoimpuse, şi, pun armele jos făurind alte planuri de bătaie, alte strategii, mai măreţe, mai nobile pentru… lunea viitoare. Şi până atunci se aleg cu încă o săptămână de irosit.

Să îmi propun să nu fiu în categorie?! … Neah! E luni, e seară… fac de mâine planuri, uite-aşa!

Comments

comments