De toate

Ninge!

Şi aşa începe feeria iernii. Zăpada aceasta de care ne vom plânge prin februarie şi martie, înainte de Crăciun e perfectă. Încă visez la un colindat printre fulgi răzleţi albi şi pufoşi.  Căzând acum din cer transformă în împliniri mii de dorinţe, şi lasă o uşoară undă de optimism peste toţi, căci oprimismul e alb, curat, strălucitor. Şi dacă acesta ţine doar cât zăpada aceasta, prima, fie! Puţin alb se potriveşte perfect fiecărei străzi şi fiecărui suflet.

În atâta alb ce se presară generos peste noi, parcă au şi început sărbătorile: natura prinde decor pentru cele mai frumoase momente de iarnă. Alb, zbor, feerie…. Mă bucur şi eu deşi experienţa m-a învăţat că reversul medaliei nu e mereu aşa de sclipitor ca fulgii, că gheaţa ce menţine zăpada face ca roţile maşinii să fie mai greu controlate de pedala frână… Ce bine era când anii, puţinii, nu mă lasau să ştiu atâtea! Priveam cum ninge ca azi şi vedeam doar bucuria.

Dar, să lăsăm fulgi să dea tonul primelor colinde. Auziţi?

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=YCzOay6ISMg&hl=en_US&fs=1&]

Comments

comments