De toate

Păreri … personale (?!)

În povestirile lui Beni din armată apare şi un sergent care avea obiceiul să spună Părerea mea e proprie şi personală, şi părerea mea este că …. Dincolo de exprimarea de care mă amuz ori de câte ori e amintit, sergentul respectiv spunea ceva fără să ştie: importanța părerilor personale. Păreri avem toţi, de toate culorile, în toate domeniile, mai mult sau mai puțin avizate. Singura întrebare este cât din ce credem şi afirmăm e rezultatul gândirii noastre şi că e influența altora, a mass-media de exemplu. Unii vor spune că fără o oareşcare influenţă nu ai cum. Fie! Dar dacă ar fi să gradăm această influenţă, ce cote ar avea? Mai facem efortul de a cunoaşte, şi apoi a afirma opinia, sau preluăm judeacta gata formulată de alţii. Aşa face o extremă, importă fără a analiza judecăţi, în vreme ce alţii, pleacă urechea la ce spune lumea doar pentru a contrazice. Şi ajung să dialogheze doar prin polemici, nu din convingere ci de dragul contrazicerii.

Când părerile tale sunt luate cu împrumut au mai multe neajunsuri: nu sunt autentice, se schimbă repede, de cele mai multe ori sunt superficiale. Problema cea maimare e când nici despre noi înşine nu avem o “părere personală”, să mă exprim uşor pleonastic. Când nu ne mai cunoaştem plusurile şi minusurile şi ne vedem doar prin ochii altora, când uităm cine suntem compromitem şi ce putem fi. Deci, puţină îndrăzneală pentru a cunoaşte, puţină obrăznicie pentru a fi diferit de alte opinii, independent de ce cred ceilalţi. Şi dacă în final replica sergentului va fi a noastră, şi alţii vor zâmbi doar, cine va fi mai câştigat?! … părerea mea!

Comments

comments