Chestiuni personale

Şi-mi voi risipi toata risipirea!

surrey_return_of_the_prodigal_son_337x450De ce a plecat fiul rispirtor de acasă? Şi odată ajuns pe cont propriu de ce a risipit averea? De ce nu a investit înţelept ? Putea ajunge un “manager” de succes, de exemplu, de ce trebuia să piardă tot?! Sau putea trăi liniştit decent, până la adânci bătrâneţi, vorba basmelor. Risipirea aceasta mă intrigă! Văd prea mulţi fii şi prea multe fiice care risipesc. Uneori văd acest fapt reflectat de oglinda mea. Se risipeşte timp, energie, bani, potenţial…. Aici mă revolt cel mai tare! Aş vrea să le strig lor, să îmi scriu mie pe uşiorii uşii să nu uit nicicând: NU RISIPI POTENŢIALUL!!!

Paşi printr-un an nou… Fără să fi scris pe foaie ca de obicei, planuri măreţe, le-am înscris în suflet. Nu! Nu mai vreau să  îmi perfecţionez limba franceză anul acesta (deşi mi-am propus vre-o 2 ani la rând, cu acelaşi rezultat, poate vre-o carte nouă în bibliotecă doar în plus). Il n’y a pas possible sans une raison.

Vreau să rispiesc anul acesta orice risipire. Să nu mai  lupt cu mori de vânt, să nu mai resuscitez cauze pierdute, să investesc înţelept în toate domeniile, să nu uit ce e important… eh, idealist! Provocarea e să devină realist! Îmi plac provocările! De ce să mai risipim? Se poate şi altfel!

Comments

comments