24 de ore, 1440 minute şi apoi  se ia jos din cui un calendar şi se aşează un altul pe care scrie 2010, ianuarie, februarie … şi uite-aşa începe un an nou.

Dar cu ce vechi ce facem? Îl “îngropăm” în sunet de petarde la miezul nopţii?! Atât de simplu să fie?

2009 aşa cum a fost el a lăsat urme: pe noi, în jurul nostru, ne-a marcat şi la rândul nostru am marcat şi noi pe alţii. Am fost influenţaţi şi am influenţat la rândul nostru, am fost învăţaţi şi am învăţat pe alţii, am fost dezamăgiţi şi am dezamăgit, am fost surprinşi şi am surprins, am uitat şi am fost uitaţi de oameni dragi, am trăit şi bune şi rele. Am dăruit şi am primit, am pierdut, am găsit, am căutat, am câştigat … Pe 2009 l-am avut aşa cum ni l-am planificat, ştiţi proverbul conform căruia : cum îţi aşterni, aşa dormi ?! Pentru când anul 2009 va deveni deja istorie se cuvine să ne aşezăm şi să ne cântărim alegerile făcute, să vedem ce am planificat bine şi ce nu, unde am uitat să planificăm şi ar fi trebuit, unde am făcut-o şi nu era cazul. E bine să învăţăm ceva din orice experienţă, iar experienţa unui an întreg nu e puţin lucru. Dar să fim sinceri cu noi şi să nu încercăm să bravăm. De ochii lumii unii îşi atribuie numai realizări şi nu îşi admit nici un eşec prin referire la un an încheiat. Să greşeşti nu e rău atâta vreme cât înveţi ceva de acolo. Să greşeşti e la fel de normal cum e să reuşeşti, şi aşa este viaţa: cu eşecuri şi reuşite, cu mistere şi înţelesurica să nu piardă nimic din savoare.

Al meu 2009 a fost savuros. Atât de plin încât simt că am trăit două vieţi întregi în el. Da, mă voi aşeza şi voi extrage esenţa din tot ce a fost, şi voi fi silitoare: plănuiesc să nu mai repet greşelile. În fond AMR doar o zi. Ba nu! Ceasul din dreapta jos a monitorului arată deja 3 minute din ultima zi.  Poate nu mai apuc să vă spun anul acesta: LA MULŢI ANI! Fiţi pe deplin fericiţi, şi nu uitaţi că fericirea adevărată numai lângă Dumnezeu există. Staţi mai mult pe lângă El!

Comments

comments