Vinerea trecută mă întorceam acasă după o săptămână de stat la munte. În apropierea casei, la semafor, vântul a ridicat un vârtej de frunze uscate
Nu știu dacă am mai scris despre acest subiect aici, și nici nu are vreo importanță, mai ales că ultima postare e datată tocmai din
Mi-aduc bine aminte, am redactat-o târziu. Cândva după februarie am luat stiloul și am scris. Am sumarizat anul precedent și am mers mai departe, așternând
Am găsit anul acesta marea tare sărată. Și era limpede, decoperindu-și bancuri de pești sub talazuri oricărui privitor. Acesta a fost darul ei pentru noi,
De vreo trei zile am o febră musculară, cum nu am mai avut din liceu. Da, da, m-am apucat de sală. Voi scrie ocazional despre
Există așa o stare în care ajungem sporadec, o stare în care devenim apatici, ușor nemulțumiți, fără vlagă și fără de interes. Adică devenim plictisiți
S-a spart! Cioburi peste tot! Caută să le aduni cu grijă: oamenii sunt valoroși, și orice relație importantă. Dar parcă e greșită abodarea. Prea multe
Exact ca o umbră care crește amenințător e frica! Ea nu are culoare, iar forma i se schimbă necontrolat, în funcție de lucrurile de care
Una din cele mai importante lecții primită de la 2015 a fost că nu e suficient să pornim la drum pentru a ajunge undeva. Se
Ţintim spre echilibru, dar ne găsim deseori fie optimişti, fie pesimişti. Ce face diferenţa? Modul în care înţelegem ce ni se întâmplă. Până la urmă
View More