Era odată o fată Ileana. Și era frumoasă, frumoasă, ca zâna din povești și delicată ca o aripă de fluture. Cosițele aurii ca soarele dintr-o
– Oare Dumnezeu a mers la școală? – Sigur că da! Când era mic! Din camera de alături aud această discuție între fetele mele, două
– Raissa, de ce nu asculți? – ….. – Vezi că s-ar putea ca atunci când vei fi mămică, să ai un copil care nu
– Am fost azi la logoped, mă anunță Nati. – Ce frumos!!! Și ce ai făcut acolo? mă entuziasmez și eu de spusele copilului. –
Fetele ”asamblate” de culcare, becul stins, eu dincoace, în surdină o melodie lentă. Rai se tot foiește. Știu ce e. E un gând ce nu-i
Foarte impresionată într-una din zile de buchetul de flori ce mi l-a adus taică-său, mă întreabă unde și cum mi-am găsit un asemenea soț și
Waw! Mai o zi și-am isprăvit cei 7 ani de-acasă. Cum au zburat atât de repede toți?! (Cred că aceasta e întrebarea pe care mi-o
– Știi ce trebuie să faci cu un om trist? Să-l îmbrățișezi și să îl pupi. Așa supărarea trece foarte repede, zboară! Dacă îl lași
Raissa într-o după amiază de toamnă: – Ce frumos a creat Dumnezeu tot ce ne înconjoară, în afară de frunzele de pe jos. Acelea nu-mi
(dimineața, ne descălțam, ne luăm papucii de sală, între timp Raissa zărește un coleg ) – Of mama, iar a venit Ionuț, iar ne vom