Ca nişte pagini dintr-o carte de colorat mi-s zilele. Şabloane în forme clare, dar fără atitudine aşteaptă mâna mea de artist să le nuanţeze. Să redau cu roşu bucuria, cu albastru nesfârşirea cu verde speranţa….şi cu mov, ce? Gândurile la Rai vor fi mov, desigur, dar ce  altceva?! Să vedem ce contururi mă vor aştepta pe pagina următoare! Ah, da!Are şi coloratul acesta regula lui: nu se poate întoarce fila până nu e gata întregul. Seara soarele asfinţeşte abia când tot ce ţinea de zi a spus deplin minutele şi secundele.

Colorând, voi folosi culori vii şi vesele la fel ca mine, umbre scurte şi puţină paloare. Dacă totul e asemeni unei cărţi de colorat, îmi voi realiza desenul cât mai conştiincios. Voi încerca să nu depăşec linia sau realul. Să creez corespondenţe oneste între zile şi file. Şi dacă zilele nu prea sunt o sursă de inspiraţie, schimbăm! Să se asemuiască  ele paginilor mari a cărţii mele de colorat. Atitudinea ce reiese din culorile alese e plină de curaj. Curaj pentru ce? Simplu: pentru a fi eu!

Comments

comments