“Meteo”
Natalia, fiica mea de 3 ani jumate, în drum de la grădi într- zi noroasă:
– Cine o furat soarele? De ce nu e pe cer?
Poposim pentru puţin în parc profitând de efectivul complet al familiei şi de apropierea acestuia de domiciliu. Pe hilinta rotundă, stând culcată pe spate, Nati simte pe pielea ei un strop, concretizarea “ameninţării” lui B. că “vine ploaia” . Exclamă intrigată:
– Mi-a căzut o bucată de ploaie în cap!
LOL… ce sa mai zici?? cred, ca te-a lasat masca…
Absolut! ce era de zis ?!
Îi tare că tot scrii chestiile astea. Cred că-i fain peste ani de zile să te uiţi peste ele. Au copiii câteodată un dar de-a spune adevăruri de te miri.
Salvează-le şi altundeva c-o să-ţi pară bine cred 🙂
Să ştii că şi eu nu contenesc a mă mira de simplitatea gândirii copiilor, iar însemnele astea pe blog ale fetelor mele reprezintă măsura lor în timp, aa le văd crescând altfel dcât fizic.
:))) ce dragutza!:)))
dragutza de ea 😀