Cred că suntem prea grăbiţi! Ritmul zilelor ne este alert. Repede! Urgent! sunt imperativele care ne caracterizează. Sub dominaţia lor încercăm să îi plasăm şi pe cei din jur. Cerem copilului să îşi facă urgent ordine la jucării, să îşi scrie temele mai repede… La magazine ne aşteptăm să fim serviţi promt,  călcăm pedala maşinii mai tare pentru a ajunge la destinaţie într-un timp mai scurt, acasă ne străduim să terminăm repede şi asta şi cealaltă… Nu ne place să stăm şi să aşteptăm. Totul trebuie să se întâmple instant, cât ai clipi din ochi sau bate din palme. Mi-am dat seama că viaţa mea e asemeni unei curse când eram la plimbare cu familia pe malul crişului. Păşeam de parcă şi plimbara respectivă era doar un punct ce trebuia bifat în program, până când Beni a întrebat: unde ne grăbim? Chiar aşa! Unde ne grăbim cu fiecare zi? Alegem cantitatea în detrimentul calităţii? După întrebarea respectivă am rărit pasul şi am avut parte de una din cele mai frumoase seri petrecute pe malul Crişului Repede. Am observat pescarii care liniştiţi şi răbdători focalizează undiţa. Raissa a decis cam tot atunci că doreşte şi ea o “unghiţă” să prindă peşte cu tata.

Ce e mai trist cu toată graba asta e că ne epuizează. Nu mai avem timp să savurăm o clipă de linişte, ne grăbim să mai punctăm ceva. Ca şi cum la capăt de zi cineva ne-ar deconta toate activităţile. Am observta că până şi cafeaua ( ceaiul, pentru neiniţiaţi) are un gust mai bun dacă e savurată în linişte. Unde ne grăbim?  A fi grăbit nu înseamnă a fi organizat. Dimpotrivă! Când eşti atent în planificarea zilei  nu vei fi nevoit să o trăieşti în fugă.  Vei avea timp şi să taci, fără a te teme de tot nespusul. Vei avea timp să priveşti, să admiri… Vei descoperi frumuseţi nebănuite în ceilalţi, în jur…

Unde te grăbeşti? E şi mâine o zi, adevărat!Dar  e şi AZI  o zi, savureaz-o!

Comments

comments