Am citit recent o carte care mi-a plăcut tare mult. Am dat-o mai departe, la încă două persoane şi impresia bună lăsată şi asupra lor m-a determinat să îi fa reclamă pe blog, adică să v-o recomand.

E o carte despre familie şi puterea transformatoare a iubirii necondiţionate. Charley Benetto, fost jucător de baseball, ca urmare a alegerii de a fi băiatul tatei (Poţi fi băiatul tatei sau băiatul mamei. Dar nu şi una sau alta îi spusese odată tatăl său) a ajuns un om sfârşit. Pierzând totul: carieră, familie, decide  că viaţa nu mai are rost. Se întoarce în localitatea natală pentru a revedea locurile copilăriei. O regăseşte pe mama lui şi revederea stranie îi stârneşte amintiri şi îi oferă răspunsuri la întrebări la care adolescent fiind a refuzat să le asculte. Mama prezentă aproape pe fiecare filă, e descrisă realist cu bune şi cu rele. E mama care îşi iubeşte copiii şi se sacrifică pentru ei fără a cere recunoaştere şi apreciere, care în final poate spune că a făcut exact ce a vrut: a fost mamă. E mama puternică şi înţeleaptă care se ştie descurca şi căsătorită şi singură. Raportarea ei la Chick nu lasă loc nici unei nesiguranţe legate de locul lui în inima ei. Din prima zi de şcoală îi strecoară bileţele cu sfaturi practice şi încurajări, încheiate toate la fel “te iubesc în fiecare zi”.  A ştiut să îl încurajeze şi să creadă în el, poate de aceea la moartea ei constată “Mamele alimentează anumite iluzii cu privire la copiii lor şi una din iluziile mele era că îmi plăcea de mine pentru că şi ei îi plăcea. Când a murit ea a murit şi iluzia asta.”  Ziua  care i se dă pentru a o petrece cu mama lui este decisivă.

Rânduri ce mi-au reţinut privirea:

“Când eşti putred în tine însuţi, devii la fel pentru toţi ceilalţi, chiar şi pentru cei pe care îi iubeşti.”

” Trebuie să îi laşi pe oameni aproape de tine. Trebuie să laşi cale liberă spe inima ta.”

“O zi petrecută cu un om pe care îl iubeşti poate schimba totul”

Comments

comments