motivaţii sau reacţii ?
Un elev spunea că gradul comparativ de inferioritate al lui drept este … strâmb. Cine spune azi mai puţin drept?! Partea plină a paharului dacă e mai mică raportată la cea goală, adesea nu contează şi uităm că uneori un singur strop de apă face diferenţa între viaţă şi moarte…
Gândurile, faptele, gesturile toate sunt rezultaul unor motivaţii. Lipsa acesteia cauzează minusl nostru de iniţiativă. Căutăm adesea să ajungem la un anume rezultat fără a lua în calcul tot ce implică gestul nostru şi concluzionăm fără a argumenta, sau fără argumnete suficiente. Ne interesează premiul fără sudoarea antrenamentului, fără fiorii competiţiei. Motivaţiile sunt mai bune decât acţionarea în virtutea inerţiei. Cum stăm însă la capitolul motivaţii greşite? Uneori ne motivează altul, dar nu ne uităm la truda lui ci la laurii-i de pe frunte, şi vrem şi noi cunună. Ştiţi zicala despre capra vecinului care mereu este mai cu moţ decât a noastră. De ce?! Pentru că noi ne uităm doar la ce se vede nu şi la cauză. Analizăm şi interpretăm efecte, şi ajungem astfel la concluzii eronate. Pieredem timp preţios pentru că uităm din când în când să ne analizăm motivaţiile şi să schimbăm uneori macazul. Nu e nici o greşeală să te opreşti dacă observi că mergi într-o direcţie greşită, nu?
Între motivaţii sau acţiuni gen reacţie sunt de preferat mtivaţiile, atenţie însă să fie MOTIVAŢII CORECTE!