În sfârșit sunt în posesia prețiosului ”timp liber”. Cât am tânjit în fascinanta mea lună decembrie după o săptămână ca asta …. Fără alte proiecte stresante și urgente, fără alarme de neignorat în zori, fără absolut nimic în program. Și e cu atât mai prețios acest timp, cu cât majoritatea persoanelor din jur au fie servici fie sesiune.

Singura mea problemă e, ca nu cumva să nu-l prețuiesc la maxim, ca nu cumva să dorm ori prea puțin ori  prea mult, să nu umplu zilele cu prea multe activități de relaxare sau să le las prea goale….  Aș vrea să profit la maxim de vacanță. Să găsesc echilibrul perfect între odihnă, și citit sau joc. Între statul în casă și plimbat așa aiurea prin orașul luminat în fapt de seară. Îi dau eu cumva de capăt, neapărat până sâmbătă.

Comments

comments